Când parcă-ți vine să-l tragi de moțul căciulii și când trompețica din gură îți înseninează zilele.
Când te uiți și nu-ți vine să crezi ce ai creat.
Când detaliile parcă au viață și când pare o sculptură deși e ”doar” tehnică IMPASTO.
Ei, bine, uite d-aia acum stau și mă uit la el, expoziția s-a terminat demult dar parcă ea încă există în sufletul meu.